Analiza coeficientului stării financiare a întreprinderii

2024 Autor: Howard Calhoun | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 10:39

Analiza raportului este o parte a analizei financiare, care acționează ca un sistem de analiză inițială extinsă a situațiilor financiare. Sarcina unei astfel de analize este de a oferi informații despre operațiunile economice, funcționarea întreprinderii și, mai ales, situația financiară a acesteia. Aceste informații sunt utilizate de conducere în procesul de gestionare a mediului de afaceri: creditori, contractori, investitori, auditori etc. Metodologia de realizare a unei analize coeficiente a stării financiare a unei întreprinderi are propriile caracteristici, etape pentru fiecare bloc de coeficienți..

Esența analizei

Metoda analizei coeficientilor este un fel de cercetare cantitativa si se bazeaza pe indicatori reprezentand relatia unor valori financiare specifice care sunt importante din punctul de vedere al relatiei lor. Alegerea indicatorilor care pot fi calculați pentru companiile financiare este foarte largă. Totuși, calculul unui număr excesiv de indicatori ai coeficienților de analiză a stării financiare a companiei poate deruta analiza. Prin urmare, economiile de piață folosesc de obicei un set limitat de cele mai multeindicatori eficienți care caracterizează aspectele versatile ale managementului companiei.

Metoda analizei raportului se realizează pe baza documentelor sursă ale situațiilor financiare ale societății, luând în considerare, în special, valorile economice incluse în bilanț și rezultatele financiare. La calcularea ratelor, este important să se țină cont de diferența semnificativă dintre bilanțul, care ilustrează situația financiară a organizației la data întocmirii, și situația rezultatelor financiare, care reprezintă date pentru perioada anterioară bilanţului. data foii. La construirea indicatorilor de analiză a coeficienților, constând din sumele provenite din ambele documente, trebuie să se țină cont de valoarea profiturilor și pierderilor. Se ia în considerare și media aritmetică a valorilor bilanțului.

Anumite valori ale indicatorilor la aplicarea metodei coeficienților de analiză financiară sunt evaluate prin echivalare cu standardele stabilite. Aceste standarde sunt exprimate ca intervale de valori sau valori limită. Se aplică metoda analizei orizontale a acestora, în care se evaluează modificarea indicatorilor în perioadele ulterioare, adică se analizează tendințele acestor modificări. Interpretarea analizei coeficienților bilanțului folosește și o evaluare a valorilor obținute pe fondul industriei în care își desfășoară activitatea compania.

Acest lucru este deosebit de important datorită faptului că normele indicatorilor adoptați în literatură sunt calculate pentru toate întreprinderile care operează în diverse industrii, comerț și agricultură în diferite țări. LaLa efectuarea unei analize de coeficienți trebuie să se țină cont de posibilitatea de incomparabilitate a valorilor obținute, fie din cauza modificărilor condițiilor macroeconomice din economie, fie a diferențelor în construcția indicatorilor individuali.

Numele domeniilor de analiză a indicatorilor utilizați în literatură, în care sunt clasificați indicatorii analitici, nu este uniform.

Explorarea fluxurilor de numerar folosind ratele

Pentru a efectua o analiză a coeficienților unei întreprinderi, se folosesc următorii coeficienți de cercetare a fluxului de numerar:

indicator de solvabilitate K1

K1=(DSn+DSp)/DSi, unde DSn este fonduri la început;

DSp- fonduri primite;

DSi- fonduri care au fost cheltuite.

Acest raport determină dacă compania este capabilă să furnizeze plăți în numerar pentru o anumită perioadă de timp utilizând soldul conturilor bancare, caselor de marcat sau intrărilor pentru perioada respectivă.

Valoarea optimă a coeficientului atunci când se efectuează o analiză a coeficientului fluxurilor de numerar este 1.

ratia de solvabilitate K2

K2=DSp/DSi, unde CSP reprezintă fondurile primite;

DSi- fonduri care au fost cheltuite.

Coeficientul înseamnă că firma are fonduri proprii pentru achitarea datoriilor (sau, dimpotrivă, nu are). Standardul este, de asemenea, egal cu 1.

interval de autofinanțare

I=(DS+KFV-DZ)/Rds, unde KFV reprezintă investiții financiare pe termen scurt, medievalori pentru perioada;

DZ- valoarea medie a conturilor de încasat pentru perioada;

DS- numerar;

Rds - fluxul de numerar mediu zilnic.

Acest raport, la efectuarea unei analize coeficiente a fluxurilor de numerar, arată dacă firma are capacitatea de a-și desfășura activitățile fără întrerupere cu ajutorul resurselor de numerar primite pentru vânzarea produselor.

Raport castor:

Kb=(PE+Am) / (TO+KO), unde Np este valoarea profitului net;

Am- suma deprecierii;

Înainte – obligații pe termen lung;

KO – pasive pe termen scurt.

Acest raport caracterizează solvabilitatea companiei. Poate fi calculat prin fluxul de numerar. Standardul este în intervalul de la 0,4 la 0,45.

indicator de adecvare a numerarului:

Cd=DS / OP, unde DS - numerar la data;

OP- obligații de rambursare.

Indicatorul indică solvabilitatea curentă a companiei la momentul și perioada de timp studiate.

factorul de calitate a veniturilor:

Kv=DS / V

Caracterizează ponderea numerarului în structura veniturilor companiei. Cu o valoare mare a coeficientului, putem spune că firma este stabilă financiar.

indicator al fluxului de numerar net suficient К1:

K1=DPTd / (ZK+Z+D), unde DPtd este fluxul net de numerar din activitățile curente;

LC – capital împrumutat;

З - stocuri;

D - dividende.

Defineștesuficiența fluxului net de numerar generat de organizație, ținând cont de nevoile de finanțare

Raportul eficienței fluxului de numerarK2

K2=Dptd/Dpo, unde CFC este fluxul de numerar ieșit.

K3 indicator de rentabilitate a fluxului de numerar

K3=NP / NPV100, unde NP este profitul net;

NPV - fluxul net de numerar pentru perioada

Metoda coeficienților de analiză a fluxului de numerar permite companiei să evalueze eficiența utilizării numerarului și a finanțelor companiei.

Cercetarea lichidității folosind rapoarte

În analiza coeficientului de lichiditate, aceasta este studiată sub două aspecte:

• în sens statistic: în raport cu un anumit moment, de exemplu, la data bilanţului, utilizând principalele situaţii financiare: bilanţ şi contul de profit şi pierdere şi rate tradiţionale;
• în termeni dinamici ai analizei financiare a raportului: pentru o anumită perioadă, pe baza situației fluxurilor de numerar.

Astfel, se realizează un studiu de lichiditate al unei companii, adică capacitatea acesteia de a rambursa obligațiile pe termen scurt care sunt plătibile în termen de 1 an.

Indicatorul curent de lichiditate Ktl:

Ktl=OA / KO, unde OA este valoarea activelor circulante, t. R.;

KO – pasive pe termen scurt, t.r.

Acest indicator determină de câte ori activele funcționează la dispoziția companiei, modalități de acoperire a acestoraobligații față de terți: furnizori, angajați, agenții guvernamentale etc.

Determinarea nivelului activelor și pasivelor curente este posibilă numai de către întreprindere însăși, deoarece informațiile necesare pentru ajustarea activelor și pasivelor curente nu sunt prezentate în situațiile financiare. Din acest motiv, valorile neajustate ale activelor circulante și datoriilor pe termen scurt sunt reflectate în forma modificată a coeficientului:

(Z+DZ+DS+POA) / TO, unde Z - stocuri;

DZ - conturi de încasat;

Ds - numerar;

POA – alte active curente;

TO – pasive curente

Valoarea rațională a acestui indicator ar trebui să fie în intervalul stabilit. Un indice sub 1, 2 indică o amenințare la adresa capacității companiei de a-și îndeplini obligațiile curente, care poate afecta direct eficiența operațiunilor de afaceri ale companiei. Un indice peste 2, 0 indică un excedent al întreprinderii, adică un management slab.

Indicator rapid de lichiditate

Kbl=(KDZ + FV + DS) / TO, unde KDZ este o creanță pe termen scurt, t.r.

FV - investiții financiare, t.r.

DS - numerar, t.r.

TO- pasive curente, t.r.

Acest indicator determină de câte ori activele curente cu un grad ridicat de lichiditate la dispoziția companiei își acoperă pasivele curente față de terți. Acest raport este ajustat în raport cu rata lichidității curente pentru cele mai puțin lichide active circulante - stocuri șiangajamente.

Nivelul optim al acestui raport ar trebui să fie 1, 0, adică pasivele curente ar trebui acoperite integral de active circulante cu un grad ridicat de lichiditate. În cazul întreprinderilor caracterizate printr-o rotație rapidă a activelor (de exemplu, tranzacționare), acest standard este redus la nivelul de 0,7.

O valoare scăzută a acestui indicator poate indica probleme de lichiditate, în timp ce o valoare ridicată a acestui indicator indică acumularea neproductivă de numerar și niveluri ridicate de creanțe, care pot avea un impact negativ asupra rezultatelor companiei.

Analiza datoriilor folosind rate

La efectuarea unei analize de coeficienți a unei întreprinderi, raportul dintre datorie și active, capital și capital propriu din contorul datoriilor este întotdeauna la numitor. Trebuie subliniat faptul că calculul capitalului propriu include și datoria și capitalul propriu.

Această analiză este strâns legată de analiza coeficientului de solvabilitate a companiei.

• Rata de levier - raportul dintre valoarea medie a activelor și capitalul propriu, calculat ca valoare medie.
• Rata de acoperire a dobânzii este EBIT împărțit la dobândă.
• Rata de acoperire a costurilor este suma plăților de închiriere și a veniturilor înainte de dobânzi și impozite, împărțită la valoarea dobânzii și a taxelor de leasing.

Ratele de îndatorare caracterizează, pe de o parte, gradul de îndatorare al întreprinderii, iar pe de altă parte- capacitatea sa de a rambursa obligațiile.

Rata totală a datoriei Cob:

Kob=O / A, unde O este suma totală a pasivelor companiei;

A - activele companiei.

Total Debt Ratio CCK măsoară ponderea datoriei în finanțarea activelor unei companii.

Nivelul acceptat, acceptabil de participare a capitalului împrumutat la activele companiei se află în intervalul stabilit. Un raport sub 0,57 poate fi interpretat ca o gestionare greșită a surselor de finanțare, în timp ce un raport peste 0,67 indică un risc ridicat ca compania să-și piardă capacitatea de a-și rambursa datoria. În întreprinderile cu o situație economică și financiară excepțional de proastă, raportul dintre datoria totală și capitalul împrumutat depășește 1.

Rata datoriei pe termen lung Kdz

Kdz=TO / SK, unde SĂ - obligații pe termen lung;

SK - valoare netă.

Denumit și raportul datoriei, raportul de risc sau raportul de levier, acest raport raportează nivelul de acoperire a capitalului propriu al datoriilor pe termen lung. Conform standardului pentru acest indicator, cantitatea acestuia trebuie să fie în intervalul stabilit. Dacă indicatorul depășește nivelul de 1,0, întreprinderea este considerată a fi puternic îndatorată.

Rata datoriilor în capitaluri proprii:

Kdss=OO / SK, unde OO - obligații generale;

SK - propriucapital.

Acest indicator informează despre nivelul de îndatorare al capitalului propriu al companiei. Și, în același timp, despre raportul dintre capitalul atras și capitalul propriu ca sursă de finanțare pentru întreprindere. Se presupune că valoarea acestui indicator nu trebuie să depășească 1,0 pentru întreprinderile mari și mijlocii și 3,0 pentru întreprinderile mici.

Rata de acoperire a datoriei pentru rezultatul financiar net Кп:

Kp=NFR/(KR+R), unde NFR este rezultatul financiar net;

KP - rate de capital;

P - dobânda

Acest raport determină de câte ori rezultatul financiar net acoperă menținerea plăților principalului și a dobânzii. Într-o întreprindere cu situația financiară corectă, acest raport ar trebui să fie mai mare de 1,0.

Rata de acoperire a serviciului EBIT:

Kp=(VFR + P) / (KR + P), unde FVR - rezultat financiar brut;

P - dobândă;

KR - rate de capital

Acest indicator arată de câte ori venitul înainte de impozite și dobânzi acoperă rambursarea contribuțiilor de capital și a dobânzilor, adică. măsura în care profiturile asigură serviciul datoriei. Pragul minim este 1,2. Banca Mondială sugerează că ar trebui să fie mai mare de 1,3.

Acoperire pentru serviciul datoriei fluxului de numerar Y:

Y=(NFR + A)/ (KR+P), unde NFR este rezultatul financiar net;

A- amortizare;

KR - rate de capital;

P - dobânda

Acest raport determină acoperirea serviciului datoriei pentrucont de excedent financiar net. Pragul optim este 1,5, adică valoarea profitului înainte de impozitare, împreună cu amortizarea, ar trebui să fie cu cel puțin 50% mai mare decât plata anuală a împrumutului plus dobânda.

Rata de acoperire a dobânzii măsoară capacitatea unei companii de a plăti dobânda la timp. Dacă atât dobânda, cât și contribuțiile de capital urmează să fie plătite în același timp, nu este nevoie să includeți această cifră în analiză.

Esența puterii financiare

Într-o analiză a raportului financiar, soliditatea financiară este o situație în care sistemul financiar, adică intermediarii financiari, piețele și infrastructurile pieței, este capabil să reziste șocurilor economice și ajustărilor bruște ale dezechilibrelor financiare.

Sustenabilitatea financiară se referă la studiul ratelor de capital ale unei firme și a relației acestora între ele.

Rata solidității financiare reduce probabilitatea unor denaturări financiare grave în procesul de intermediere financiară care ar putea afecta negativ funcționarea economiei reale.

În ceea ce privește relațiile de piață, stabilitatea financiară este o dovadă a stabilității companiei și a capacității acesteia de a supraviețui. Adică indică starea resurselor companiei acum, capacitatea de a aplica liber finanțele companiei, asigurând în același timp crearea produsului și acoperirea costurilor.

Scopul principal al conducerii în conducereanaliza coeficienților a stării financiare este capacitatea de a asigura stabilitatea companiei, ale cărei activități sunt axate pe generarea de venituri.

Puterea financiară a unei companii este o anumită stare a organizației, când solvabilitatea este constantă în timp, iar datoria și capitalul propriu au o structură rațională. Ca urmare, stabilitatea este afișată de o astfel de stare a resurselor financiare care corespunde pieței și indică necesitatea dezvoltării companiei.

Stabilitatea și rezistența se formează în procesul muncii economice și reprezintă elementul principal al rezistenței companiei.

Studiu de soliditate financiară folosind rapoarte

Probleme de studiere a stabilității financiare monetare la efectuarea unei analize de coeficienți a finanțării întreprinderii:

• evaluarea solvabilității și stabilității financiare a companiei, identificarea încălcărilor și a circumstanțelor acestora;
• dezvoltarea de sfaturi și modalități de a crește stabilitatea financiară și solvabilitatea companiei;
• desfășurarea eficientă a resurselor și normalizarea sustenabilității monetare;
• prevăzând posibilele rezultate monetare și sustenabilitatea monetară probabilă, în funcție de diferitele metode de utilizare a resurselor.

Printre principalii coeficienți se numără următorii.

Factor de stabilitate financiară:

Kf=(SK+DK)/P, unde SC este capitalul propriu al firmei;

DK - angajamente pe termen lung;

P - pasivele companiei.

Standardul acestui coeficient este 0, 8-0,9. Lovitură de datecadrul caracterizează stabilitatea companiei din punct de vedere pozitiv:

• Indicatorul de concentrare a efectului de levier este diferența dintre „1” și indicatorul de stabilitate financiară. Dacă nivelul de capital al companiei este ridicat, atunci acesta poate fi caracterizat pozitiv din punct de vedere al stabilității. Într-o astfel de situație, investitorii sunt mai dispuși să investească în dezvoltarea companiei, deoarece sunt siguri că în cazul unor factori adversi, investițiile lor pot fi returnate din capitalul propriu.
• Indicatorul opus al valorii autonomiei este indicatorul dependenței financiare, care este determinat de raportul dintre pasive și valoarea capitalului propriu și obligațiile planului pe termen lung.
• Indicatorul de agilitate reflectă partea de capital alocată funcționării în curs a firmei. Acest indicator nu are un standard, iar tendința sa de creștere este considerată un moment pozitiv.
• Indicatorul raportului dintre fondurile împrumutate și fondurile proprii ale companiei caracterizează valoarea capitalului propriu pe rublă de împrumutat. Dacă valoarea este mai mare de 1, există un exces de fonduri împrumutate, care afectează negativ stabilitatea organizației.
• Indicator de securitate a activelor circulante cu capital de lucru propriu. Acesta reflectă cât de mult capital de lucru este generat de fondurile proprii ale companiei. Valoarea standard definită peste 0, 1.

Analiza profitabilității folosind rapoarte

Ratele profitului sunt strâns legate derezultatele companiei, care sunt utilizate în analiza raportului a situațiilor financiare. Nu există standarde specifice pentru unele dintre valorile din această categorie care sunt legate de profit. Se presupune că scopul companiei este acela de a obține profit, deci fiecare dintre indicatorii aferenti acesteia nu ar trebui să ia valori negative.

Coeficient de acoperire a pierderilor din anii trecuți prin profitul curent Кп:

KP=TP / Y100, unde TP este profitul curent;

U - pierdere din anii anteriori.

Indexul mai mare de 100% indică faptul că compania a acoperit integral pierderile din anii precedenți. Un indicator într-un interval deschis (0%-100%) indică faptul că compania a acoperit unele dintre pierderi. Dacă acest indicator este 0%, înseamnă că nu generează profit curent și nu poate acoperi pierderile din anii anteriori.

În acest caz, este de asemenea recomandabil să se calculeze rata de acoperire a pierderilor acumulate cu capital propriu Kn:

Kn=SK / Y100, unde SC - capital propriu;

Dacă raportul nu depășește 100%, situația financiară a întreprinderii este deosebit de dificilă, deoarece aceasta nu poate acoperi pierderile din capitaluri proprii.

Rentabilitatea vânzărilor Rp:

RP - VFR / D100, unde GFR - rezultat financiar brut;

D - venit din vânzări.

Acest indicator determină profitabilitatea vânzărilor companiei, adică valoarea profitului înainte de impozitare în medie pentru fiecare unitate de încasări din vânzări. Acest raport nu depinde de cota de impozitare, carevariază în funcție de țara de operare.

Mărimea optimă a acestui indicator depinde de tipul de activitate antreprenorială. În întreprinderile caracterizate prin cicluri scurte de producție și capacitatea de a vinde rapid, profitabilitatea poate fi mai mică (ciclul scurt înseamnă costuri mai mici de înghețare a fondurilor). Prin urmare, la evaluarea acestui indicator, se justifică să se facă referire la rentabilitatea medie din industria în care își desfășoară activitatea întreprinderea studiată.

ROI ROS: ROS=BF / D100,

unde NFR este rezultatul financiar net;

D - venit din vânzări.

Rentabilitatea vânzărilor arată ponderea venitului net în costul vânzărilor. Acest raport depinde de cota de impozitare. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât valoarea vânzărilor trebuie realizată pentru a obține un profit. O valoare ridicată a acestui indicator indică o eficiență ridicată a vânzărilor.

Rentabilitatea activelor și capitalurilor proprii

ROA:

ROA=FR / A100, unde FR - rezultat financiar;

A - active totale

Raportul determină care este suma profitului pentru fiecare unitate monetară implicată în activele companiei. Acest indicator este considerat cel mai bun indicator individual al competențelor manageriale în management.

Rentabilitatea capitalului propriu ROE:

ROE=FR / SK100, unde FR - rezultat financiar;

SK - valoare netă

ROE arată randamentul capitalului propriucompanii, adică câți bani este rentabilitatea fondurilor investite de proprietari. Mărimea acestui indicator este comparată cu rentabilitatea anuală a investiției, iar dimensiunea acestuia trebuie să fie cel puțin egală cu rata inflației, pentru ca întreprinderea să nu se decapitalizeze.

Într-o întreprindere care funcționează corect sunt menținute următoarele relații: ROE> ROA> ROS.

Analiza activității afacerii folosind rapoartele

Analiza raporturilor nu este prezentată fără o analiză a activității companiei. Cifra de afaceri globală a activelor Cob:

Cob=D / A, unde D - venit din vânzări;

A - active

Această măsură măsoară de câte ori vânzările unei companii depășesc activele sale. Mărimea sa depinde de specificul industriei - este scăzută într-o industrie cu o intensitate ridicată a capitalului și ridicată în întreprinderile cu o pondere mare a muncii umane. Prin urmare, este util în special pentru a compara performanța companiilor din aceeași industrie.

Rata de rotație a activelor fixe Kos:

Kos=D / OS cf, unde Osav este stocul mediu de active fixe.

Acest indicator determină nivelul veniturilor din mijloace fixe. Valoarea medie a acestuia este de 1,6. Acest indicator este util pentru evaluarea întreprinderilor cu o proporție mare de active fixe în active. La interpretarea acestui indicator trebuie avut în vedere faptul că în cazul întreprinderilor cu mijloace fixe vechi care au fost deja amortizate, valoarea acestui indicatorva fi suprapreț.

Rata de rotație a capitalului de lucru Cobob:

Cobob=D / OBS, unde OB sunt active circulante medii

Acest coeficient determină rata de rotație a activelor circulante (numărul de cifre de afaceri realizate de activele circulante pe unitatea de timp). Cu cât este mai mare, cu atât situația financiară a întreprinderii este mai bună.

Concluzie

Analiza raportului este o continuare a analizei preliminare a situațiilor financiare. Această analiză se bazează pe relația dintre anumite valori financiare care sunt importante în ceea ce privește relația lor.

Analiza financiară Ratio vă permite să determinați poziția financiară a companiei după următoarele rapoarte:

• lichiditate;
• solvabilitate;
• datorie;
• eficiență;
• putere financiară.

Anumite valori ale raportului analizei financiare a întreprinderii pe indicatori sunt evaluate individual în contextul mediului de întreprindere. O astfel de evaluare se realizează prin comparație cu standardele stabilite, exprimate în intervale de valori sau valori limită, precum și prin analiza orizontală a acestora, atunci când se evaluează modificarea acestor indicatori în perioadele ulterioare, în special, tendința acestor indicatori. modificări.