Termeni CIF: caracteristici, interpretare, repartizarea responsabilităților

2024 Autor: Howard Calhoun | [email protected]. Modificat ultima dată: 2024-01-07 21:01

Fiecare antreprenor, care încheie un acord comercial internațional, a dat peste regulile Incoterms, 2010 (aceasta este cea mai recentă ediție), care reglementează plata costurilor de transport, transferul riscurilor de la vânzător la cumpărător și transferul propriu-zis al bunurilor. În acest articol, vom oferi o scurtă descriere a fiecărui termen, vom defini caracteristicile și vom analiza în detaliu repartizarea responsabilităților în cazul livrării în condiții CIF.

Termeni de livrare

Regulile Incoterms, 2010 conțin patru grupuri de termeni:

• E - punctul de transfer al mărfurilor - depozitul producătorului/vânzătorului. Încărcarea este efectuată de către cumpărător. Există un singur termen EXW în acest grup.
• F - cumpărătorul plătește pentru serviciile transportatorului, iar vânzătorul livrează bunurile la terminalul transportatorului.
• C - vânzătorul plătește pentru serviciile transportatorului principal. Acest grup include condițiile pe care le luăm în considerarelivrări CIF.
• D - transferul mărfurilor pe teritoriul cumpărătorului. Livrare de către vânzător.

Regulile Incoterms, 2010 conțin unsprezece termeni privind condițiile de livrare, dintre care șapte se aplică oricărui transport și patru - numai pe mare.

O privire rapidă asupra tuturor termenilor:

1. EXW (ex fabrică) – ex-depozit. Acesta este termenul cel mai preferat al exportatorilor, deoarece toată responsabilitatea pentru transportul din depozitul producătorului și pentru trecerea formalităților de export revine cumpărătorului.
2. FCA (transportator gratuit) - operator gratuit. Cumpărătorul angajează un transportator care are terminale în țara de plecare. Sarcina vânzătorului este să organizeze exportul și să livreze mărfurile la terminalul specificat.
3. CPT (carriage pad to) - livrarea plătită la un punct. Acest termen impune vânzătorului plata transportului de marfă până la punctul de sosire. După aceea, cumpărătorul ridică mărfurile de la punctul de sosire și efectuează vămuirea. În aceste condiții, cumpărătorul acoperă asigurarea mărfurilor.
4. CIP (transport și asigurare plătite către….) – transportul și asigurarea plătite către. Un termen similar cu termenii CPT, dar cu diferența că asigurarea este plătită de vânzător.

5. DAT (livrat la terminal) – livrare la terminal. Puteți confunda termenii DAT și CPT. Diferența esențială este că în condițiile DAT, vânzătorul livrează marfa pe cheltuiala sa, suportă costul asigurării, la postul vamal al țării de destinație. Responsabilitatea suplimentară trececătre cumpărător.

6. DAP (livrat la loc) - livrare la destinatie, conform contractului. Grupa D înseamnă responsabilitatea și riscurile vânzătorului față de locul specificat. Taxele și taxele vamale sunt responsabilitatea cumpărătorului.
7. DDP (taxă de livrare plătită) - transport și taxe plătite. Acesta este cel mai preferat termen de cumparatori, deoarece in aceste conditii vanzatorul este responsabil de intregul proces de livrare de la depozitul sau pana la depozitul clientului. În acest caz, cumpărătorul nu suportă niciun cost de transport sau vamal.
8. FAS (gratuit alături de navă). Acest termen, ca toate cele ulterioare, se referă doar la transportul maritim. Marfa este livrată în portul de încărcare al cumpărătorului, care este responsabil pentru reîncărcare și transportul ulterioar.
9. FOB (gratuit la bord). Vânzătorul nu numai că livrează la transportul maritim al cumpărătorului, ci și reîncărcă.

10. CFR (cost și transport). Vânzătorul plătește transportul la punctul specificat. Cumpărătorul plătește asigurarea și costurile de reîncărcare.

11. CIF (cost, asigurare și transport). Aceste condiții sunt similare cu cele anterioare. Principala diferență dintre termenii CIF și CFR este că asigurarea se adaugă la costurile vânzătorului (pe lângă transport).

Ce înseamnă CIF: transcriere

Termenii CIF din Incoterms, 2010 se referă la grupa C. Aceasta înseamnă că mărfurile sunt livrate pe cheltuiala vânzătorului. Acest termen se aplică numai transportului pe mare. Din engleză, termenul cost,asigurare și transport se traduce prin „cost, asigurare și livrare.”

Livrarea mărfurilor (conform CIF)

În termeni de livrare CIF Incoterms, 2010, se presupune că vânzătorul livrează mărfurile în portul specificat al cumpărătorului pe cheltuiala sa. În acest caz, el alege singur transportatorul. Vânzătorului i se vor percepe costurile de încărcare, vămuire la export, asigurare și livrare a mărfurilor.

Răspunderea părților

Pentru a înțelege termenul CIF în detaliu și pentru a înțelege complexitățile unui contract CIF, trebuie să aveți răspunsuri clare la următoarele întrebări:

• Ce contraparte este responsabilă pentru livrarea mărfurilor?
• Ce contraparte este responsabilă de procedurile vamale atât în țara de plecare, cât și în țara de destinație?
• Unde se termină obligația vânzătorului de a livra mărfurile?
• Când trece responsabilitatea pentru un produs de la producător-vânzător către partea cumpărătoare?
• Cât timp îi ia vânzătorului să livreze bunurile cumpărătorului?

Responsabilitatea vânzătorului se supune CIF

Vânzătorul găsește un transportator și încheie un contract de furnizare de mărfuri pe mare. Costurile de transport vor fi negociate între vânzător și transportator.

Vânzătorul aranjează încărcătura pentru export: plătește toate plățile de export și livrează marfa în portul de plecare. De asemenea, el plătește toate costurile asociate cu încărcarea și transbordarea mărfurilor, întocmește o poliță de asigurare pentru mărfuri și plătește costurile de asigurare a mărfurilor pentru perioada de livrare.

Răspunderea pentru mărfuri trece de la vânzător la transportator în portul de plecare.

Răspunderea cumpărătorului este supusă CIF

Cumpărătorul furnizează toată documentația necesară pentru importul mărfurilor în țara de destinație, organizează descărcarea mărfurilor la punctul de sosire, răspunde de vămuirea mărfurilor și de plata taxelor și taxelor pentru importuri în țara de destinație.

De asemenea, după inspectarea încărcăturii, semnează documentele de însoțire care indică îndeplinirea obligațiilor de către vânzător.

În plus, cumpărătorul organizează livrarea mărfurilor la depozitele sale și plătește produsele, în conformitate cu termenii contractului comercial.

Transferul responsabilității pentru bunuri de la producător la cumpărător

Trebuie făcută o distincție clară între transferul dreptului de proprietate și transferul responsabilității pentru bunuri.

Punctul temporar de transfer al proprietății este negociat între contrapărțile într-un contract de comerț exterior. Marfa poate deveni proprietatea cumparatorului atat in momentul incarcarii marfii pe nava, cat si la primirea marfii in portul de sosire in cazul acreditivului. În ce moment bunurile vor deveni proprietatea cumpărătorului depinde de relația contractuală a partenerilor și de condițiile de plată.

În condițiile CIF, responsabilitatea pentru încărcătură, precum și integritatea și integralitatea acesteia, trece de la vânzător la transportator după ce mărfurile sunt încărcate pe navă. Pentru aceasta, se emite o poliță de asigurare standard (100% din costul mărfii plus 10%)pentru întreaga sarcină. Dacă dorește, cumpărătorul are dreptul de a majora suma asigurată și de a asigura riscuri suplimentare, dar pe cheltuiala sa.

Ce este inclus în prețul bunurilor în condiții CIF

Costul mărfurilor specificate în acordul de comerț exterior, care este furnizat în condiții CIF, include următoarele costuri:

• Ambalarea bunurilor și aplicarea marcajelor adecvate.
• La încărcarea și livrarea mărfurilor la punctul de plecare.
• Conform vămuirii din țara de export.
• La încărcarea mărfurilor pe navă.
• La livrare la punctul de sosire.
• Asigurare de marfă.

Caracteristici legale ale contractului în condiții CIF

Condițiile de livrare sunt prescrise în paragraful cu același nume cu indicarea obligatorie a celei mai recente versiuni a Incoterms (de exemplu, Incoterms, 2010).

De asemenea, în acest paragraf, trebuie să specificați „Portul de destinație” și „Punctul în portul de destinație”.

Pe lângă obligațiile și drepturile contrapărților, împreună cu termenii de plată, este indicat clar momentul transferului dreptului de proprietate.

Condițiile CIF presupun că la ora specificată cumpărătorul va organiza descărcarea promptă de pe vas. În baza acordului dintre vânzător și cumpărător, la termenul CIF se adaugă terenul. În acest caz, mărfurile nu sunt doar livrate într-un anumit port, ci și descărcate.

În contract se menționează în mod obligatoriu că beneficiarul poliței de asigurare este cumpărătorul, astfel încât în caz de deteriorare a bunurilor, acesta să se adreseze singur la casa de asigurări.

Caracteristicile declarațieimărfuri în condiții CIF

Valoarea în vamă a mărfurilor conform primei metode principale este suma costului mărfurilor în sine, a costurilor de livrare, asigurare, încărcare și alte costuri plătite sau plătite de cumpărător.

Ce caracteristici ale determinării valorii în vamă se pot distinge, având în vedere livrarea în condițiile CIF Incoterms, 2010? După cum știți, în condiții CIF, costul mărfurilor include deja costurile de livrare și asigurarea mărfurilor. Valoarea în vamă, taxele și taxele vor fi calculate pe baza valorii pe factură a articolului.

Dar valoarea în vamă nu ar trebui să includă costurile suportate pe teritoriul uniunii vamale, adică costurile de transport și asigurare de la punctul de sosire pe teritoriul uniunii vamale până la destinația efectivă.

De aceea, la declararea mărfurilor, cheltuielile de la punctul de sosire până la punctul de destinație se scad din valoarea facturii (cu condiția să existe documente justificative de la transportator).